Creștine drag, creștin iubit,
Vrei tu să fii mântuit?
Ioan a propovăduit,
O cale, ce-avea de pregătit!

Vestea lucrarea Domnului,
Netezea cărarea Lui.
Și el pregătea poporul,
Vorbind despre Mântuitorul!

Le vorbea despre Isus,
Fiul, care a venit de sus,
Ca-Mpărăția Cerului
Să se deschidă omului!

Dumnezeul Sfânt din Cer,
Trimise pe Emanuel,
Să fie El Lumină, Cale,
Pentru cei ce-I dau crezare!

Ioan vestise un botez,
Și mântuirea prin crez...
Precum și iertarea tuturor,
Ce se căiesc de greșul lor!

De-al lor trecut păcătos,
De tot ce-a fost întunecos,
– Prin sinceră mărturisire –
Spre a Tatălui mărire!

El pregătea calea Domnului,
Vestind puterea botezului...
Îndemnând la sinceră căință,
Și la o reală pocăință!

Ioan... spusese răspicat,
Că pomul sterp va fi tăiat,
Și cel care... rod-bun n-are,
Nicicum n-a avea scăpare!
***
Creștine drag, creștin iubit...
Vrei tu să fii mântuit?
Oare aduci rod bogat,
Din Cuvântul semănat?

Mai rodește pomul tău?
E udat prin Duh, mereu?
Este uscat? Sau e verde? !
Rodul printre crengi, se vede?

Stăpânul din Cer va veni,
Când nici nu știi, va sosi...
Și dacă nu găsește rod,
Va arunca copacu-n foc!

Securea a și fost înfiptă,
La rădăcina pomilor,
Dar venise Grădinarul,
Să mijlocească pentru noi!

– Mai lasă-l Doamne încă-un an,
Poate găsi-vei rod în ram!
De nici atunci nu vei găsi,
Taie-l, dacă vei voi! –

Creștine drag, creștin iubit,
„În bun măslin ești altoit”!
Veghează, crede și rodește,
Vestea bună-o răspândește:

Că Tatăl Sfânt, prin Fiul, iartă,
Dar ține-te de a Sa povață!
Teme-te de Dumnezeu...
Fii smerit și blând mereu!

Botezul este Legământ,
Între tin’ și Cerul Sfânt!
Duhul, apa și sângele,
Mărturisesc despre tine!

Iar Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt,
Mărturisesc în Cer oricând,
Căci cine crede, are viața,
Prin Fiul Sfânt! Maranatha!

Creștin iubit, creștine drag,
Să nu mai fii un pribeag!
Trăiește pentru Dumnezeu,
Iubește-L, cinstește-L mereu!

Jugul Său, nu este greu...
Lucrează pentru El, mereu!
El ți-e scut, îți e salvare,
Răsplata ta, cea foarte mare!